Metodologia admiterii: mixtă
Examenul de verificare a cunoștințelor de specialitate este de tip grilă
(a) notei la examenul de verificare a cunoștințelor de specialitate (pondere 75%), nota minimă la examenul grilă pentru promovare este 5 și
(b) mediei generale de la examenul de licență (pondere 25%).
Criterii de departajare:
- Media obținută la examenul de finalizare a studiilor de licență.
- Nota obținută la proba de cunoștințe generale și de specialitate din cadrul examenului de licență
IMPORTANT!
Examenul de admitere se va susține din toată materia din bibliografie, indiferent de direcția de formare aleasă.
La programul de studii universitare de masterat Psihologie clinică și psihoterapie, candidații vor fi distribuiți pe cele două direcții de formare astfel:
- Fiecărei direcții îi sunt alocate jumătate din numărul de locuri din capacitatea de școlarizare ale programului de studii universitare de masterat;
- Fiecărei direcții îi sunt alocate jumătate din numărul locurilor finanțate de la bugetul de stat ale programului de studii universitare de masterat;
- Distribuirea pe cele două direcții de formare se va face după fiecare sesiune de admitere, în limita locurilor disponibile pentru fiecare direcție;
- Candidații își vor exprima ordinea opțiunilor în momentul înscrierii.
Există patru opțiuni pe fișa de înscriere:
PCP terapie cognitiv comportamentală – buget;
PCP terapie cognitiv comportamentală – taxă;
PCP terapie sistemică a familiei – buget;
PCP terapie sistemică a familiei – taxă.
Repartizarea se face automat, în ordinea opțiunilor și a rezultatelor obținute.
Tematica:
- Teme pentru Psihologie clinică și psihopatologie:
- Circumscrierea domeniului psihologiei clinice, modelul practicianului om de știință (David, 2006, p.13-20)
- Modele teoretice și aplicarea lor în clinică și psihopatologie (David, 2006, p. 21-65; Ionescu, 1998, p 17-34; p. 74-89).
Bibliografie:
- David, D. (2006) Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente. Iași, Polirom;
- Ionescu, Ș. (1998) Paisprezece abordări în psihopatologie, Iași, Polirom. (traducere din franceză de Bogdan Bălan, ediția original publicată în 1995 la Edition Nathan, Paris).
- Teme pentru Psihologia familiei:
- Modele timpurii și tehnici de bază: Procesul de grup și analiza comunicării (din Terapia de familie, cap. 3, pp 58-100):
- Concepte fundamentale ale terapiei de familie (din Terapia de familie, cap. 4, 104-132).
Bibliografia:
Nichols, M., Schwartz, R., (2005), Terapia de familie. Concepte și metode, Ediția a VIa, Boston: Ed. Pearson
III. Teme pentru Psihoterapie cognitiv-comportamentală:
- Prima ședință de terapie din cadrul Terapiei Cognitiv-Comportamentale
- Strategii de sporire a probabilității de efectuare a temelor de casă în cadrul Terapiei Cognitiv-Comportamentale
Bibliografie:
- Beck, J. (2010) Psihoterapie cognitivă – fundamente și perspective, Cluj-Napoca, Romanian, Psychological Testing Services (cap. 3 Structura primei ședințe de terapie / Structure of the first therapy session);
- Beck, J. (2010) Psihoterapie cognitivă – fundamente și perspective, Cluj-Napoca, Romanian, Psychological Testing Services (cap. 14 Temele de casa / Homework).
Testul grilă
Testul conține 30 de itemi la care numărul de răspunsuri corecte este variabil, de la 1 răspuns corect la toate variantele de răspuns corecte. Nota se obține înmulțind ponderea de răspunsuri corecte cu 9 și adăugând 1 punct din oficiu. Ponderea de răspunsuri corecte este raportul dintre numărul de răspunsuri corecte date de student și numărul total de răspunsuri corecte ale grilei.